vineri, 30 octombrie 2009

Einstein in criza...

















"Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot timpul facem acelasi lucru. Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane pentru ca ea atrage dupa sine progrese.


Creativitatea se naste din necesitate precum si ziua din noapte. In perioada crizei se nasc inventiile, descoperirile si marile strategii. Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi, fara a ramane "depasit". Cine atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.

Problema persoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii. Fara criza nu exista duel, fara duel viata este o rutina, o agonie lenta. Fara criza nu exista valoare. In perioada crizei infloreste ce e mai bun in fiecare, pentru ca fara criza orice vant este o mangaiere.

Daca vorbim despre criza o promovam iar tacerea este o exaltare a conformismului.

In loc de toate acestea, mai bine sa muncim. Sa terminam odata cu singura criza amenintatoare: tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o depasi."

Albert Einstein.

Care se crede mai "dashtept" ca el sa contrazica!

joi, 29 octombrie 2009

Retro Mosfilm Fraier*


Pentru a avea o seara relaxata, am decis sa caut site-ul unui ins retrograd, un figurant de Mosfilm, evident fraier. Adica Mircea Geoana.
Asta da, elev silitor.
Se vede de la o posta scoala maiastro-kaghebista a lui Ilici Bergovici.
"Presedintele a zis...
Presedintele a facut...
presedintele s-a scarpinat...
Presedintele a fost...
Presedintele a defecat..."
Cu toata abundenta de litere de acolo.
NU iti dai seama CE a avut de zis presedintele.
Nu iti dai seama CE a facut presedintele.
Nu iti dai seama DE CE sau UNDE s-a scarpinat presedintele.
Nu iti dai seama UNDE a fost presedintele.
Nu iti dai seama CE si DACA a defecat.
Pur si simplu cred ca nici el nu stie.
Dar o da la oha, in bunul stil Iliescian.
Mai departe, urmeaza o serie cu beizadele fericite ca tin de trandafir.
Normal, de acolo le veneau banii.
Deci se tin de el.
Dar nici ei nu isi dau seama DE CE o fac.
Si, in mod clar, unii din ei clar nici nu stiu ca o fac.
Doar vor sa se dea wannabe politrucs.
***
Domnule...aham, bai pulica!
La cit cacat a pus partidul tau pe steagul tarii, ma tem ca nu ai putea nici sa-l ridici.
Dar mai sa ajungi presedinte.
Esti vizibil mai prost decit piticul cel prost din Alba ca Zapada.
De ce nu stai mataluta la tine acasa, sa vrajesti pensionare de la Apaca, de la balcon?
Oricum o sa te faca toti troaca de porci in campania asta.
Si nu o sa fii in stare sa raspunzi cu nimic.
Nu e mai bine sa iti stringi tu jucarelele tale de acuma, si sa mergi frumos in poale la Bunicutza si sa plingi in liniste?
Hai, mami, fii tu cuminte...ca nu o sa te puna sa faci ca Cucuveaua!
***
"Retro Mosfilm Fraier" e o chestie preluata de la cei de la Catavencu. A se nota.

intodeauna, la fel...ba mai mult decit atit!*


***
Imi alimentam masina.
Intr-un OMV oarecare.
Linga mine, un pensionar oarecare.
Am terminat treaba amindoi cam in acelasi timp.
M-am indreptat inspre usa benzinariei, sa platesc.
Si...
Ce credeti voi ca face pensionistul?
Ma observa...
Cu coada ochiului.
Si, cind gineste ca ne indreptam spre acelasi loc, o ia la talpa.
Mai ca nu fuge.
Nu cumva, dar chiar nu cumva, sa ajunga cineva inaintea lui la caserie.
...m-a apucat un ris bolnav.
El, cind m-a auzit, a luat-o si mai tare...
O fi crezut ca ma iau la intrecere cu el.
Si ajung inaintea lui la COADA.
***
Asta mi-a adus aminte de o gluma.
Care zicea asa:
-Stii de ce pensionarii se numesc codasi?
-Deoarece nu cumpara decit de unde e COADA.
***
Uite asa a fost posibil un Stahanov.
Un Gheorghiu Dej.
Un Ceausescu.
Un Iliescu.
Un Nastase.
Iar ultimul, si cel din urma, Geoana.
***
Uite asa a fost posibil succesul unei Marimar.
Unei Isaure.
Unui Berbecali.
Unei Andree (Sub)Marin.
Un Mircea Radu.
(Monica Columbeanu nu intra la categorie caci le face nervoase pe "doamnele" spalatorese pensionate cu ideea ca uneori si pensionarii se aleg cu felatii)
***
Si a unei Rromanii asa cum e ea acum.
***
Postul original se afla aici:
http://lamargineanoptii.blogspot.com/2009/06/intodeauna-la-felba-mai-mult-decit-atit.html

Hotia ca stare

Dupa o saptamana in care am refuzat sa deschid televizorul (un mic protest, la care mai apelez uneori), in dimineata aceasta am apasat pe butonul magic... Si ce aud? O stire care m-a amuzat initial, mai apoi mi-am spus ca e ceva banal, dar dupa cateva momente in care imi rasunau in minte cuvintele crainicei (gangave si incurcate, like usual) am inceput sa ma inflamez usor... Despre ce e vorba? va intrebati, presupun... Un depozit de bauturi racoritoare din Jupiter (nu departe de meleagurile unde traiesc) , fusese talharit pe timpul noptii. In ultima vreme zilnic auzim de furturi, talharii, jafuri, gainarii, ciordeli (ca sa nu se simta nimeni discriminat)... Fac parte din viata romanasului precum mersul prin aglomeratie si calcatul in picioare, injuraturile si maneaua. La noi se fura orice. Se sparg banci, case de schimb, casierii de magazine. La noi se fura materiale de constructie, elctrocasnice, mancare, bautura, zdrente. La noi se fura revolutii, voturi, iluzii... Ce pica, e bun picat. Ce nu pica, ne luam singuri. Tara lui Moca. Daca primim restul la casa ramanem usor derutati. Daca vreunul din sistem nu ne cere spaga, ramanem usor blocati. Hotia e o stare de normalitate. O purtam oare in sange, este o mutatie genetica suferita de urmasii lui Decebal contopit cu Traian? E o stare de fapt. A devenit si una de spirit, se pare...

Sailor Moonhead



Din lipsa de activitate, din nou, am intrat pe pagina "catindatului" de pe Pole Position, in aceasta cursa tragi-comica a campaniei electorale.
Avind deja o cafea "la bord", nu pot zice ca mi-a stricat dimineata. Insa pot zice ca ma tot uitam la pagina Web a dinsului ca la un afis de circ.
***
Tineti minte anul 2004? "Sa traim bineeee!" Majoritatea romanilor l-a crezut. Insa nenea asta se pare ca nu se referea la ei, ci doar la o mica parte din romani, de-o clica cu el, denumiti Rromani.
M-a izbit sloganul, adica declaratia de intentie principala: "de ce le e frica, nu scapa". Considerind experienta romanului cu sloganul anterior, sa intelegem ca mai are de gind sa ofere inca 5 ani de trai bun celor de tagma lui, ani de care acestora le e, desigur, foarte "frica"...?
Ok, am zis sa nu ma enervez de dimineata. Si am trecut mai departe, sa vad cam care e viziunea dinsului despre Romania de maine. Insa, considerind ultimii 5 ani, ma tem ca am ajuns la niste "traduceri" alarmante...
***
"Văd o Românie modernă şi asta îmi dă forţa să fiu optimist şi să rămân un luptător."
Moda, acolo sus, pare sa fie sa furi la greu. Iar tendinta de-a continua cu orice pret e foarte evidenta.
***
"Văd o Românie puternică formată din români activi şi creativi, o societate, un stat care funcţionează în slujba cetăţeanului."
Intrebarea e, care "cetatean". Daca o iei asa, si Marean e cetatean. Si face parte dintr-o gasca de "cetateni" mai cetateni decit romanii normali.
***
"Văd o Românie încrezătoare în propriile forţe, o ţară construită pe dialog şi valori comune."
"Baietii" e bazati. Vor discuta, si se va ajunge la consens cind e vorba de impartit banii.
***
"Văd o Românie unde cei mulţi sunt cei puternici, în care clasa de mijloc câştigă mai bine şi îşi face vocea auzită."
Experienta ne invata ca aceasta afirmatie se refera la ceva consultativ, optional, si in general de domeniul povestilor.
***
"Văd o Românie cu o economie stabilă şi puternică, în care predomină competitivitatea şi spiritul întreprinzător."
"Baietii" scot banii in Elvetia, in cantitate mare, si se descurca ca pina acum, cu succes, pe plan local. Desigur, DUPA ce cotizeaza la cine trebuie.
***
"Văd o Românie cu o agricultură europeană şi sate în care locuitorii din mediul rural să aibă parte de aceleaşi şanse ca la oraş."
Deci, clica isi va indrepta atentia asupra terenurilor agricole, dind sansa taranului sa traiasca la fel de prost ca orice orasean.
***
Nu ma lecuiesc. Citesc in continuare, intrebindu-ma daca nu cumva cafeaua mea are vre-o problema, ceva halucinogene in ea...ca norocu', nu beau Elita, eram deja in cabina de vot deja daca greseam inspre acel Brand...
***
"Vreau o Românie a bunului-simţ!"
Hm. Sa mori tu?!? Cam stim noi ce inseamna bunul simt al oamenilor de unde provii si pe unde te invarti matale...cred ca la asta cam zic "pas". Ma refer la aceasta Rromanie a dumitale.
***
"Vreau o Românie în care pensiile şi salariile să fie de bun-simţ!
Fiecare român trebuie să câştige pentru cât munceşte. Fără pensii speciale, sporuri nejustificate şi salarii indecente pentru categorii privilegiate precum parlamentarii sau magistraţii."
Sigur. Stim ca exista o gramada mare de utopii. Nu inseamna ca o sa le si aplicam, ci doar ca da frumos la mintit prostii. Nu, nene, tu NU vrei asta. Iarta-ma, dar la asta nu te cred nici macar babele de la tara. Ei te-au adus, nu ai cum sa le tai banii. Caci daca faci asta, iti taie ei macaroana. Si atunci sa vezi tu "au si of".
***
"Vreau o Românie cu o justiţie de bun-simţ, în care nimeni să nu fie mai presus de lege."
Desigur, adica toti sa fim inselati si furati in mod egal, intocmai ca pina acum. Lol.
***
"Vreau ca românii să aibă încredere în viitorul copiilor lor când îi trimit la şcoală. Asta nu se poate realiza decât cu un sistem de educaţie de bun-simţ, ancorat în realitatea de pe piaţa muncii."
Adica, o indoctrinare mai buna a viitorilor sclavi, pentru o viata retribuita vag, de mizerie. Ce noroc avem ca in tara asta nu cresc banane... Nasturii sint prea scumpi pentru patronat, deja.
***
"Vreau ca românii să fie trataţi decent când se duc la medic, la poliţie sau să îşi plătească taxele. Ne trebuie o administraţie competentă şi eficientă, nu o armată de birocraţi."
Majoritatea au invatat deja ca e modern sa isi ceara spaga vorbind la persoana a doua. Domnule Basescu, modulul asta de scolarizare a divizei bazice a protipendadei a devenit depasit de vremuri. Au si ei marketing, in felul lor.
***
Gata.
M-am lamurit.
Din pacate, sint sigur ca doar eu. Si poate inca citiva oameni normali.
Masa de oi si generatia de aor va adula acest mod de-a pune problema.
Trist.
Dar parca vad eu cum devine si acest Sailor Moon al politicii Rromane "reales".
Ave Caesar, "infractorii" sa te f***!
...

Nu e Twilight Zone. E Titan. Bucuresti. Romania.

Spun mereu ca nu imi place sa ies in afara spatiului custii pe care generic o denumesc apartament. Nu pentru ca sunt depresiv. Nu pentru ca nu as vrea. Nicidecum. Insa am realizat de ceva vreme, ca, de fiecare data cand ies imi vine sa ma iau la tranta cu cineva.

Nu-s perfect. Am iubit mai multe femei deodata. Acum nu mai fac asta. Am datorii. In bani si in favoruri. Intentionez sa returnez toate acestea si ma zbat ca acest lucru sa se intample. Dar nu fac compromisuri pentru asta. Si asta ingreuneaza totul... Unii s-au suparat pe mine, altii au inteles... Unii ma urasc, unii ma iubesc... Cei mai multi trec pe strada indiferenti, pentru ca nu ma cunosc. Acesta este micro-universul meu...

In acest context, ies aseara din colivie ca sa o conduc pe fata ce face chitara cu mine. Da. Uite ca pe unii inca ii mai preocupa astfel de lucruri. Cobor scarile... Primii 10 pasi in afara... Deja aveam senzatia ca... Ei, e doar o senzatie... Poate e paranoia... O presimtire... Ceva nu este in regula... Pai da! Cum sa nu! Asta e! Iata...

Un autoturism in mijlocul drumului. Doi politisti. Comunitari. 10-15 gura casca prin preajma... Deodata, citesc pe fata fetei cu chitara un blocaj... Vad cum ramane pironita si ea in mijlocul drumului. Exact ca autoturismul ce colora viata cartierului de blocuri gri. M-am prins! Ma uit din nou la masina ce statea in exact mijlocul drumului. Aia la care se uita toata lumea. Din nou. Dupa aceea, ca asa-i in tenis, la ea... Din nou.

Intreb: "Asta e masina ta?"
Examineaza autoturismul. Aceeasi culoare. Numarul e bun. Perfect. Asta e. "Da"... imi confirma ea, aproape soptit, intrebandu-se probabil in ce science-fiction a intrat... Ne intrebam ca prostii cum o fi ajuns un auto atat de frumos, proprietatea privata a unei fete dragute, singur, in mijloc de drum seara pe la noua?!!

Intra in scena cei doi politisti. Comunitari. O sa va mire dar exact ei incep sa ne lumineze... That`s a first... Cu inegalabilul lor sarm si profesionalism. Incepem sa intelegem... Si eu si fata... Nu suntem in Twilight Zone ci in Titan. Bucuresti. Romania. Si domnisoara si-a permis sa parcheze in locul rezervat altuia... Doar ca el il are rezervat incepand cu ora 22:00. Era 21:30... Incepe tzircusul... Normal. Obisnuit. Numai circ. Fara paine. Comunitarii:"Va rugam sa ne prezentati documentele!" Eu: "Cine a mutat masina?!!" Fata inca era muta. De uimire. Apare un biped solid, care pana atunci sprijinise propriul lui otomobil. Pretioasa lui posesiune. Convins ca numai ce este al lui este de pret.

Si incepe sa ne ameteasca asa cu vorba. Aproape ca reuseste. Nu e Twilight Zone. E Titan. Bucuresti. Romania. Dupa umila mea parere in astfel de situatii exista doua solutii. Unu: te iei la paruiala. Doi: aplanezi conflictul. Eram bine dispus (ma rog pana la momentul iesirii din casa) asa ca am decis, sa adopt cu calm, barbateste, varianta Doi. Varianta unu se poate aplica atunci cand nu implici si o femeie in toate astea. Ca sa mai pastrezi aparenta unui gentleman. Chiar si aici, in Titan. Bucuresti. Romania. OK.

Pana la urma aflam de unde ni se trage.... Bipedul plecase mai devreme de la serviciu. Special. Ca sa vada meciul. Si a gasit o masina parcata in locul unde parcheaza el. Nu stia sau se facea ca nu stie ca are drepturile de parcare numai intre orele 22:00 si 6:00 dimineata. Nici nu cred ca ar fi contat daca ar fi stiut. Nu stiau asta nici politistii. Tot comunitari. Sau poate nu stiam eu bine... Deci, pe scurt un biped se grabea la meci.

S-a gandit el sa mute din loc proprietatea altuia, intru sfanta suprimare a caprei, onor vecin, ca sa isi faca loc in teritoriul marcat voiniceste in stilul maidanezilor... Cu piciorul ridicat adica. Si cu limba scoasa de placere... A aparut o problema. Pe care nu o prevazuse. Masina mutata a ramas blocata-n drum... A venit politia... Bipedul a ramas de paza... Nu a mai prins meciul... Noi am intrat in uimire... Rezultat la final de reprezentatie?!! A plecat fiecare in treaba lui... Si noi, si politia, si cei cativa gura casca si bipedul initiator-de-justitie-in-stil-smuls... Cu diferenta ca un biped, plecat de la serviciu mai devreme, nu a mai vazut un meci... In rest nimeni nu a pierdut nimic...


Nu e Twilight-Zone. E Titan. Bucuresti. Romania... A venit seara. Si ma doare capul. Din nou... Maine o iau de la capat...

miercuri, 28 octombrie 2009

i love my country sau povestea zilei de azi

Asta e o gluma stupida in stil american cu "..." si "NOT" la sfarsit.

De curand am fost pusa in situatia strangerii diverselor acte si documente si evident in fata birocratiei romanesti.

Daca intr-unul din cazuri, lucrurile au fost mai clare si erau afise peste tot cu „pentru eliberarea .... se plateste la casierie ...” ... in celelate cazuri nu a fost asa, dar deloc.

Incepem cu primul: mersul la medicul de familie, la o policlinica d-aia de cartier cum are toata lumea si unde evident colcaie de pensionari (nu am nimic cu ei ca specie, eu tot pe om is sictirita).

Pentru asta (iar evident!) am facut programare inainte si m-am trezit de dimineata ca deh am mai patit-o o data cand m-am dus la ora programata si erau pensionari veniti acolo de nshpemii de ore.

N-am fost surprinsa sa vad coada de pensionari asa ca am intrebat (ca asa se face, evident!) daca sunteti la doctora X si cine e ultima persoana si pentru ca nu mai era loc in dreptul usii cu pricina m-am asezat pe alta banca....n-a trecut mult si hop apare o babeta care la fel intreaba dar cand vede ca eu is ultima persoana arunca o mutra d-aia acra de genul ... aici e teritoriul nostru..."sa fie la tine cucoana!"

Dupa vreo 10 minute asa, se deschide usa si iese asistenta sa intrebe cine a venit .... pana sa schitez si eu ceva...cu o agilitate d-aia care probabil vine o data cu talonul de pensie, vreo 3 babete erau lipite de asistenta ... am ramas opa! deci asa se procedeaza asa ca mi-am scos castile din urechi si m-am pus pe pandit pensionarele si cum am vazut ca se pregatesc sa se ridice (cred ca e ceva necurat cum de simt ele ca urmeaza sa se deschida usa) eu hop in picioare si langa usa „buna dimineata, ce mai faceti? am venit pentru adeverinta” .. in nici 5 minute termin treaba si scap de vreo 20 lei...20lei pentru o amarata de adeverinta?? pentru un serviciu la care cotizezi bani buni din salariu....dar eh vorba romanului „tre’sa manance si gura ei o paine" ... sau mai multe cand sta cu fundul pe scaun si iti indruga ca tre'sa mananci mai multe fructe si legume ca probabil asa a vazut ea ca zice la tv si in ziarele natiunii, libertatea si can can ... imi iau eu adeverinta, o bag in geanta si plec ...

afara alta distractie, alt sport al pensionarelor... hranitul maidanezilor, dulai d-aia mari infometati pe care cucoana aia ii vede numai dimineata cand le da de mancare, in rest sta inchisa in casa si nu intelege cum unii oameni pot fi asa de rai si insensibili......o ocolesc si ma grabesc spre metrou....urmeaza al doilea hop pe ziua de azi....adeverinta de venit mai pe scurt.

Ajung la administratia finantelor bla bla si intru...nshspemii de ghisee si 2-3 afise cu utilitate zero pentru cel care are nevoie de un raspuns sau mai multe asa ca ma duc direct la biroul de informatii si intreb unde tre sa ma duc....mi se da o cerere in care subsemnatul eu reprezentat legal prin eu si semneaza tot eu si mi se spune ca impreuna cu asta si cu copie dupa buletin la ghiseul nr 6....acum io mereu car buletinul dupa mine ca daca e sa cad pe strada tre sa stie aia cine sunt .. dar daca nu ai buletinul ce faci? inca un drum normal! .... completez dracia aia si ma gandesc eu vazand ca exista un copiator la ei sa le dau asa si imi face tanti aia o copie....neah, dupa ce stau la coada mi se spune ca trebuie copie si e xerox mai incolo .... „oare pentru ce tin copiatorul ala acolo????” .. in fine, ma duc fac copie si ma intorc...ma postez iar la coada si astept, imi ia alea si spune scurt ghiseul nr 10 ... ma duc si acolo, evident alta coada si fix in fata unei usi prin care tot intrau si ieseau oameni asa ca m-am asezat cat sa las circulatia libera....vine lume se aseaza in spatele meu si vine si un destept si se pune in fata mea...alo nenea? nu vezi coada? (dobitocule!!) se uita la mine, intelege ce spun dar parca n-ar vrea sa plece, mai era o persoana in fata si termina si putea sa se bage in fata......asa ca arunc hartiile pe „tejghea si bag un buna ziua” .... primesc in schimb numai cuvantul vineri...vineri ce? vineri! vineri?? nu inteleg ... vineri e gata adeverinta...pai si era greu sa spuneti toata fraza? mutra acra in return.

Cum am spus mai sus al treilea hop de azi a fost mai ok, macar te puteai informa de pe afise si veni a doua zi pregatit, asta in cazul in care nu aveai norocul sa le ai cu tine si sa fie si program cu publicul.

Cert e ca in scumpa noastra tara toate sunt cu evident in fata, toate sunt cu trebuia sa stii dinainte, toate sunt cu tupeu si bagat in fata si nesimtire si mai ales cu doamna pixulescu pe care o suni si te baga inauntru inainte prostilor care respecta regula si stau si isi asteapta randul, toate sunt cu nervi cu drumuri si cu o groaza de rahaturi pentru o chestie care se rezolva in 5 minute ....nu stiu cum e la altii dar parca imi e tare greu sa cred ca e tot asa!

Cel mai bun principiu la noi e sa nu ai nevoie ca daca doamne fereste ai, e jale.

Micul neuron al blondei.



Secretarul executiv al PDL, Elena Udrea, a afirmat, duminica seara, in fata participantilor la un festival local din Cavadinesti, Galati: "Noi suntem urmasii lui Traian... ai lui Traian Basescu”.
***
Doamnedumnezeule!
Ce faci, vaca cu cabina, incerci sa ne injuri de mama, si cum nu ai cum infaptuii, il folosesti pe Basica? Ca pe mama ta s-o fi urcat. Da' pe a mea, nici gind!
***
My Chickens, asta se intimpla cind vorbeste vaca...

Marea tradare. Crima si pedeapsa.

In timp ce romanii se sinucid sau se omoara intre ei, impinsi de disperarea mizeriei in care se zbat, cei care au fost alesi sa apere interesul national isi apara doar interesele proprii... Ne lasam umiliti, tacem, si nu facem nimic... Pana cand?!!

Bugetul pentru medicii de familie a fost redus, dar raman in vigoare bugetele alocate pentru vacile de muls ale celor care au acces la putere: construirea virtuala de autostrazi pe banii nostrii, de unde fiecare baiat destept o sa-si traga partea ce i se cuvine stand pe scaunul pe care noi i l-am oferit prin vot, cresc impozitele pe imobile, taxa auto este dubla si nu tripla...

In caz ca nu te-ai prins inca, ei nu stiu sa faca afaceri. Nu! Dar se pricep foarte bine sa faca scheme pe banii obtinuti de la noi si care sunt stransi sub denumirea de "bugetul statului", buget pe care ei il considera un bun personal pe care au dreptul sa-l foloseasca pentru nevoile lor personale: inca o vila, inca un Bentley... asta in timp ce romanii sunt din ce in ce mai apasati... De fapt toti astia au atitudinea unor gainari care au ajuns in pozitia din care pot fura mult mai mult decat motata din curtea vecinului, si acum ne fura pe toti... Si nici nu-i prea poate prinde nimeni... Cine ii poate verifica? Tu? Eu? Vedem doar ca ceva nu e bine si intuim ce...

Pentru ca marii smecheri ai Romaniei sa nu piarda bani in vremuri de criza, ei nu vor sa plateasca asa cum e firesc intai terenul si dupa aceea sa construiasca... Nuuuu... Ei intai iau cu japca terenul de la oameni care au muncit o viata pentru el, si daca il vor plati vreodata, o vor face cat mai tarziu cu putinta ca sa nu le scada profitul... Pentru ei Romania este un SRL personal. Intai fac soseaua ca sa-si asigure comisionul de semnatura ca doar sunt saraci bietii de ei... Stim cu totii ca este asa dar pana cand trebuie sa ii mai suportam? Pana cand?!! Nu va mai amintiti de Ceausescu? Darama casele oamenilor, pe care le lua tot cu japca, pentru a face blocurile cenusii pe care le vedem azi...

Demografic populatia de romani este in imbolnavire si in scadere in timp ce populatia de tigani creste. Astia scad bugetul pentru sanatate! Asta in timp ce, ca doar sunt smecheri de smecheri, si-au crescut bugetul de cheltuieli pentru deplasari la Parlament si au aruncat acest anunt printre sutele de crime ce ni se vara pe gat la stiri! Pentru ei nu e criza... Numai pentru "pulime", adica noi! Criza trebuie platita tot cu sangele nostru, diluat pe zi ce trece de o alimentatie tot mai saracacioasa, deci nesanatoasa, si de un regim de viata deprimant...

Toate aceste pseudo-politici, fara cap si coada, care duc la Romania si romanii spre prapastie, sunt de fapt inalta tradare si ar trebui pedepsite... Pedeapsa cu moartea ar trebui reintrodusa. Asistam la asasinarea noastra ca popor de catre o turma de inconstienti pusi pe capatuiala si care nu mai au nici un pic de umanitate... De onoare ce sa mai vorbim?!! In loc de inima si-au grefat un aparat de numarat euro si dolari, iar in loc de suflet un cont bancar...

Sunt de acord ca fiind in cercurile puterii mai faci si cate o afacere, doar ai acces la informatii... Dar de aici si pana la jaful national sistematizat si atacul la existenta unei natiuni e cale lunga... Pentru ca ne fura pe toti... Ne iau banii din salarii si isi indeasa buzunarele cu ei, ca niste caini hamesiti care nu au mai vazut mancare de multe zile si care acum au intrat camara unui restaurant de lux... Ne asasineaza genetic reducand accesul la sanatate... Pana cand?!!

Cireasa de pe tort este sfidarea... Ne privesc de sus si ne mint cu nerusinare uitandu-se in ochii nostrii si daca doamne fereste ii luam la bani marunti ne cer sa ii respectam punandu-ne pumnul imunitatii parlamentare in gura. Va mai amintiti atitudinea parlamentara fata de fiul unui roman ce a murit in revolutie? Noi, impovarati si cu plumbul pus la picioare, ne acceptam soarta si ne lasam umiliti... Pana cand?!!

Camara din care se infrupta ei este Bugetul iar restaurantul de lux este Romania. Bugetul este suma tuturor impozitelor si taxelor pe care statul le ia din castigurile si asa insuficiente pe care le avem! Pana cand sa mai rabdam?!!

Iesirea din CRIZA


Oameni mari, invatati, somitati, diversi capabili se zbat sa gaseasca o iesire din actuala criza.
Raspunsul e simplu.
Sub ochii nostri.
Facil.
Si nici macar nu trebuie sa facem ceva potrivnic firii romanului sau obiceiurilor sale.
***
Orice intra, a intrat, sau va intra in tara asta va fi reciclat. Asa cum e de multi multi ani.
Si transformat de catre locuitori in ingrasamint natural. Adica, mai pe romaneste, in rahat.
Pina si cind am primit rahat de la altii, l-am transformat intr-o subspecie de rahat, "rahatul-mai-rahat-ca-al-altora"...
Bani, cultura, sansa, deschidere, chiar si oameni, au aceeasi soarta.
Simplul contact cu Rromania transforma tot si orice in mormanele maro, mirositoare, insa foarte utile ecologiei.
Am putea rentabiliza, in sfarsit, starea de mizerie a acestei tari.
Am scoate concurenta in joc in doi timpi si trei miscari din buci.
Am primi si premii pentru ecologie, caci sintem Eco, Bio, si mai stiu eu ce dracii.
Si, mai precis de tot, mediul de afaceri si cel politic ar trebuii sa fie fericiti.
"Bani din Rahat".
Suna biblic, de-a dreptul.
Painile si pestii, in varianta mioritica...
Suna a solutie...?

Media. Mass Media.



Aceeasi dimineata gri.
Intr-o tara supergri.
In care, vai, media deplinge caderea de 80% de pe piata imobiliara romana.
Ma amuza lacrimile de crocodil.
In situatia asta am ajuns in mod direct din cauza lor.
Baietii au contribuit la construirea unei noi si enorme tepe in stil joc piramidal.
Economia bazata pe credite.
Au glorificat-o.
Au adulat-o.
Au preamarit-o.
Au indemnat in mod direct o tara intreaga sa se inscrie in jocul piramidal Banci-Afaceri Imobiliare.
"Vaaaai, al naibii prag de sus...cum nu s-a spart el, cind am dat noi cu capul de el."
Agentul coprofag si destabilizator 069, Media, Mass Media...
***
Prima intrebare pertinenta:

Am avut noi nivel de tara pe masura preturilor cerute, si practicate, in imobiliare?
Supermarketuri, comisioane, comert, transport, asta a fost economia noastra. Aaaa, era sa uit de tepe...
Nivelul de trai al clientului de credit e la ora actuala un pic peste nivelul maimutelor din Botswana. Dar s-a crezut ca se vor putea sustine credite enorme, pe venituri de rahao.
Raspuns clar, NU.

Au crescut preturile in imobiliare pe o baza reala?
Preturile au crescut deoarece au existat BANI. Ca au fost imprumutati, nu mai conteaza pentru cei ce au cerut. Acum, NU mai sint bani.
Raspuns clar, NU.

E fireasca prabusirea pietei imobiliare?
Desigur, cit o terta parte nu mai vrea sa investeasca in prostia romanilor si lacomia patronilor, e firesc ca piramida s-a prabusit. Totdeauna exista un moment in care seria de fraieri se incheie.
Raspuns clar, DA.
***
Stimati romani si romance.
Si, mai ales, stimati "domni" economisti de frunte.
Ati plimbat un leu de la unul la altul.
V-ati prefacut ca asta transforma un amarit de leu in doi lei.
Nu, nu il transforma.
Unii dintre voi ati fost destul de idioti sa credeti asta, altii destul de excroci sa sugerati asta. Si sa beneficiati de rezultantele unei optici de gen.
Singurul lucru care transforma un leu in doi, este PRODUCTIA.
De care politicienii tarii asteia se feresc de 20 de ani ca de dracu.
Nu de alta, dar asta insemna sa promovezi oameni inteligenti. Sa ai afaceri pe baze reale. Care nu pot fi darimate cu un simplu control de la garda, trimis pe baze politice. Deoarece oamenii aia acumuleaza bani pe cai reale. Banii vin din ce produc, nu din ce primesc, sau fura. Iar o acumulare de bani pe baze solide naste influenta politica. Iar ideea ca cineva cu o afacere puternica de gen ar putea sustine la un moment dat un politician care sa vrea cu adevarat REFORMA, sperie cu adevarat lumea politica romana. Ar fi sfarsitul unei ere a generatiei de aor. Cu miros de rahat.
***
Furnica munceste.
Greierii cinta.
Cind furnica munceste, greierii au grija sa stea pe spatele ei, sa nu cumva sa cinte mergind pe propriile picioare. Se consuma calorii asa.
Si tot vin.
Tot vin.
Cum nu au de lucru, au timp sa se inmulteasca.
Insa furnica la un moment dat cedeaza.
Moare.
Numarul greierilor o striveste.
" Vaaaaai, a murit furnicaaaa? Noi ce o sa mancam?"
Kkt, domnilor, kkt...
Ce ati crezut?

marți, 27 octombrie 2009

Scara sociala, profesionala. intr-un cuvint, scara...



Ai prieteni.
Ajuti cind poti.
Faci favoruri.
Sfatuiesti.
Te implici.
Ca de accea ai prieteni.
Si.
Mai devreme sau mai tirziu, oamenii so sug.
Cu pofta, ca pe un scop care il au in viata.
La rece, si cu intentie.
Genul asta de om ar trebuii condamnat sa poarte tot timpul o eticheta pe care sa scrie mare:
SUG. O SUG. MI-O SUG.
Am traii intr-o tara mult mai buna, daca ar fi asa.
Lipsa calitatilor umane, profesionale, de orice fel, poate fi o scuza pentru placerea de-a o suge? Indiferent daca e a lor sau a altora?
Sau pur si simplu e un supt de ciuda, meschin, si doar in scopul de-a omori si capra vecinului?

Bah candidatule, mancati-as...

Eu nu cred ca e buna ideea ta de a candida... Nici ca presedinte, nici ca paznic pe la vreo institutie a statului, nici ca maturator, si de fapt ca nimic... Pentru ca va iesi rau... Pentru tine de data asta... Ar fi o schimbare in bine pentru noi... Desi, este adevarat, nu prea avem alternative in afara de tine si ceilalti homo politicus, eu nu mai am ce pierde... Asa ca fii cu bagare de seama...

Ma voi motiva foarte clar. Am convingerea ca astazi romanii si Romania au cei mai mari dusmani in randurile porcarilor, circarilor si fonfaitorilor din politica. Deci... Sa te simti, pentru ca esti inclus. Dintre bipezii astia politici, cei mai rai sunt... toti! De ce? E foarte simplu! Sunt capabili de crima pentru interese proprii sau de grup. Toata smecheria asta are ca finalitate umilirea mea. Nici macar nu te gandi sa iti incerci si tu norocul... S-a terminat.

Sunt la limita, si nu sunt singurul... Am pofta de un tap ispasitor tras frumos intr-o teapa fabricata ca in vremea mult regretatului Vlad Tepes. Vreau un candidat, unul macar din cei care au promis dat la rotisor, ca sa il vad cersind mila pe care el nu a avut-o niciodata pentru altii, in timp ce eu voi dansa ca Winnetou in jurul focului. Voi sarbatori razbunarea celor 20 de ani in care am fost batjocorit, umilit si dat la o parte...

Iti amintesti tu, bah candidatule, mancati-as, de `89 si mineriade? Ai tupeul sa spui ca a fost demult? Ca tu nu? Sau ca nu tu? Ai nesimtirea sa ma intrebi smechereste de ce tot aduc in discutie revolutia?!! Poti sa inventezi tot soiul de scuze insultandu-mi inteligenta... Stii ca nu te cred nu-i asa? Cine te mai crede?!! Te avertizez ca nu mai am multa rabdare, asa ca...Te poti coafa. Te poti farda. Te poti da cu parfum pana ti se acreste. Am o problema personala cu tine numai pentru ca indraznesti sa candidezi folosind cuvinte ce suna a tabla goala... Si nu sunt singurul cu care ai probleme. Mai sunt si altii. Multi. Suntem multi.

Mirosul sangelui celor care au cerut libertate si o viata decenta se simte de la o posta cand stam in preajma ta... Transpiratia celor care au muncit cinstit pentru ca tu sa te dai in limuzine cu doua curve si un bodyguard langa tine are sa se intinda ca o buba peste tine si te va manca de viu...
Adunatura de semidocti prost crescuti din care faci parte, nu are nici o notiune despre onoare, datorie... Ce zici? Acestea sunt cuvinte noi? Nu le intelegi decat din DEX (presupunand prin metoda reducerii la absurd ca stii ce e acela)? Aaaaa... Tu probabil vrei sa fii presedinte nu-i asa? Mda... Esti un pic mai scolit... Si cam atat. In situatia asta ai ceva sanse... Dar nu de la mine... Pentru ca tu te bazezi pe prostie si sperantele prostilor...

Bun, bun, bun, da` care e solutia totusi o sa ma intrebi? In afar de "las` ca merge si asa", "si eu ce sa fac?"... Si sigur ma vei intreba, ca un vulpi batran ce te crezi "da` tu ce ai facut pana acum?" Raspunsul meu este simplu: te-am rabdat. Rabdare nascuta din bunul simt cu care m-am nascut si pe care in sapte ani parintii l-au dezvoltat intr-atat incat mi-e rusine mie de faptul ca ai devenit penibil...

Am si o rezolvare posibila si foarte probabila:
Nu mai cred in rezolvarea problemelor dintre noi prin metode non-violente. Am incercat sa facem asta 20 de ani si uite unde am ajuns... Destul am zis! Vrei ceva de la mine? Vrei sa pun o stampila undeva neaparat? Atunci dovedeste-mi ca o meriti!

Umple puscariile cu cei care ne jefuiesc de atatia ani... Umple ocnele cu cei care au semnat contracte paguboase pentru Romania si pe care acum eu le platesc, alaturi de restul platitorilor de taxe si impozite, caci asta este inalta tradare... Asta ar fi un inceput bun... Altfel, suntem in razboi! Pe viata si pe moarte! Caci nu mai am nimic de pierdut...


Acestea fiind zise...
Mai vrei ceva , bah candidatule, mancati-as?!!

Conu' Crinutz...



Crin Anotnescu, acest "conash Chiritz"...
"Numai că, văzându-l pe Traian Băsescu, încep să apreciez că în 1990 Ion Iliescu nu a pus armata să ne împuşte în Piaţa Universităţii..."(Sursa: NewsIn)
Sa mori tu!...
Cine o fi dat ordine de gen? Maica Tereza? Sau soldatii s-au autosesizat la huliganismul si decadenta burgheza a manifestanilor si or fi bagat cartus pe teava, asa, sa vada supiriorii ca is anti-imperialisti... Intimplator am un bun amic care a fost in rindurile acelor soldati, si, ca alti amariti de gen, la ordin.
Pai, domnule, se pare ca tu nu intelegi niste chestii esentiale despre Rromania si progeniturile ei. Sau le ignori voit.Ori iti pregatesti o retragere inspre Cucuvea, in caz ca ies naspa alegerile?
Nu, domnule Antonescu, Ilici Bergovici nu a ordonat mai nimica legat de manifestanti vreodata, nu a chemat mineri, nu a "huliganit" Piata Universitatii, nu nimic. E un sfant.
"...armata sa "NE" impuste?" Unde ai fost matale impuscat? Caci banui ca nici nu ai fost acolo. Stii ce a fost doar din poze si de la televizor. Pe vremea aia banuiesc ca erai undeva in ograda lui Radu Campeanu, alt...supererou post-revolutionar.
Deci.
Domnule Antonescu, "Pula e Nngwe".
Un mic punct negru de la baiatu'!

Atentie la buruieni...

Exista buruieni ce cresc la umbra arborilor puternici. Nu pot creste, nu se pot dezvolta decat in preajma acestora si, dornice de lumina, se catara firave incolacindu-se in jurul lor... Nu inteleg ca vor fi mereu niste simple buruieni, este conditia lor, pe care trebuie sa si-o accepte. Pentru ca cine este puternic, este prin natura lui.
Asa sunt si oameni in jurul nostru. Se agata cu disperare de ceilalti, incercand sa-i faca partasi la mizera lor viata. Nu pot trai decat daca-si impartasesc prea-micile lor existente cenusii celorlati. Incearca sa-i acapareze, sa-i atraga in panza tesuta minutios, cautand pretexte stupide. Hei, voi care va simtiti buruieni, lasati-i pe ceilalti sa traiasca! Sunt oameni care vor mai mult decat rutina, nimicnicie, discutii aburite, indeletniciri josnice. Sunt oameni care vor sa traiasca altfel. Lasati-i! Si-au castigat dreptul de a se inalta spre lumina...

duminică, 25 octombrie 2009

La trecutu-ti mare, mare viitor...


Aproape fiecare mare oras are un simbol cu care se mandreste: un monument, o piata, nu stiu... ceva. Ma plimbam zilele trecute pe faleza din Constanta si constatam cu amaraciune ce s-a ales de Cazino, vestita cladire de la malul marii. Construit la finele secolului 19 in stil art nouveau, a fost mult timp loc de intalnire al cremei orasului, unde distractia principala erau jocurile de noroc si lecturarea presei in acorduri de fanfara. O, tempora... De ani buni insa cladirea s-a deteriorat vizibil. Folosita pentru petreceri si nunti o perioada, acum nu mai poate servi nici macar acestui scop. Mai poate fi vazut din cand in cand vreun alai de nunta dornic sa se imortalizeze langa simbolul trist in forma de dric. Centrul vechi al orasului este un focar de infectie in care noaptea risti daca te aventurezi, vestitul hotel Continental a fost si el daramat din temelii iar in loc au aparut niste fiare cu pretentie de sculptura abstracta. Iar acum, asistam neputinciosi la prabusirea lenta dar sigura a Cazinoului... Vechiul Tomis isi pierde, incet-incet, patina rasata a trecutului. Dar n-ar trebui sa fiu atat de pesimista! Mamaia, locul unde se varsa aproape toti banii administratiei locale - a se intelege ca nu doar cei de la bariere - va fi mai mandra-n soare decat Copacabana, Acapulco sau Ibiza! Asa si-a propus primarele nostru cu nume de leguma, impatimit al cluburilor si distractiei cu iz exotic, iubitor de palmieri, mulatre si parasutism. Poate in curand statiunea va ajunge resedinta de judet, cine stie? Iar playboy-ul politicii romanesti (cat trebuie sa-l maguleasca eticheta asta) va carmui ( a se respecta accentul, e necesar!) destinele tomitanilor prostiti, din propria casa cu yaht la scara....

Traiasca civilizatia urbana...

Trezirea de dimnineata... Brusc... In spatele blocului gri in care locuiesc unii si-au gasit menirea si tureaza motoarele... Nu pe cele ale inteligentei... Ci pe cele ale unor "polizoare". Pentru neavizati: "polizoarele" sunt niste ceva asemanator cu un Subaru doar pentru ca au 4 roti, motor, si un volan. Fac mult zgomot si dau putin randament. Presupun ca va iesi cu scandal...

Ah, mareata civilizatie urbana romaneasca!

Gata... A trecut... Ma pun sa imi fac o cafea... Ca sa ma trezesc de-a binelea... In timp ce aburii cafelei imi starnesc simturile si ma fac sa uit de abia trecutul episod, aud (tot de afara) o tanguire... O tiganca cerseste... Probabil ca bulibasa tribului ei mai are nevie de un turnulet pe vila... Sau o dala de marmura pentru pavajul din curte...

In curand va trebui sa ies... Pana la chiosc... Sa cumpar cate ceva... Putin fata de cat as vrea... Dar tot ce vad in fata ochilor este trotuarul acoperit cu un amestec de praf, seminte, rahat de caine si alte reziduuri organice... A inceput o noua zi si civilizatia urbana se pregateste sa imi bage mintile in cap prin terapie de soc...

Traiasca civilizatia urbana romaneasca!

Generatia vinovata din fabricatie...


"Avem o tara.
Cum procedam?"
Asta se intrebau acum niste ani buni niste baieti care au facut unul din putinele exemple ziaristice cu sira spinarii de dupa revolutie. Desigur, pina la un punct. In care banul le-a doborit si lor morala.
Insa raspunsul e simplu. Trist de simplu.
"Cu tara asta nu mai avem cum proceda..."
***
Un baiat foarte talentat, si intamplator un vechi amic, a lansat ieri in blogosfera eternul vaiet al generatiei mele:
"M-am saturat sa fac parte dintr-o generatie de sacrificiu..."
Asta a inspirat urmatoarea aberatie...
***
Sintem un subprodus al generatiei de aor.
Aparut in momentul in care un Dibaci Carmaci s-a prins ca generatia de aor incepe sa devina prea de aor ca sa se mai puieze. Isi autoajungeau. Asa ca Dibaciul Carmaci a dat un Decret(un fel de ordonanta de urgenta) prin care condamna generatia respectiva la suprapuiere. Adica, dintr-o rata demografica normala s-a sarit la un fel de...replicare. Xerox Copiers.
Ne-am nascut.
Erau vremurile inaintea celebrei vizite in China, deci Preafericitul inca nu se prinsese prea bine ca adevaratul spil al comunismului era Interzicerea. Nu a fost o problema pentru el. A plecat in China si a aflat.
Asa ca, pe vremea cind am fost dati la cresa/gradinita, treaba a inceput sa se subtieze, pe linie de mancare/cultura.
Si au luat mare avint inregimentarile.
Am fost indemnati sa devenim "soimi". La o varsta la care generatia noastra ar fi fost fericita in a fi inregistrati ca porumbei, pentru a ne putea juca in liniste in locul invatatului papagaliceste de poezii patriotico-comuniste. Insa trebuia sa fim "soimi". Intr-o tara care atunci avea doar corbi. Din care pina azi s-au pastrat doar niste amarite de ciori.
Au mai trecut niste ani. Parintii ne-au dat la scoala. Perioada de mare avint social altfel. S-a construit enorm atunci, caci si generatia noastra trebuia bagata la staul. Sclavii trebuiau invatati cum sa fie sclavi. Si mai ales invatati sa iubeasca starea asta. Deci, am fost facuti pionieri. Pe atunci nu ne intrebam prea des, dar dupa ce am invatat sensul cuvintului, am inceput sa ma intreb: pionierat in ce? In docilitate, scavie, mizerie? Pionierat in supravietuire intr-o tara potrivnica vietii? Dar lumea noastra era inca insorita. Inca era Mihaela la o ora decenta la TV, in fiecare zi.
***
Iar in tara nu se intimpla nimic. Totul devenea tot mai plat. Iar alesii generatiei de aor lucrau tot mai cu folos intru prabusirea totala, spre victoria finala. Prin infiltrarea prostilor mult mai prosti decit generatia care conducea atunci. In anii aia a aparut conceptul atit de drag a acelei generatii..."Ne facem ca muncim".
***
Gimnaziu. Ciresarii. Pistruiatul. Comisarul Paraipan. Canalul Dunare-Marea Neagra( tabara permanenta de recreeatie si meditatie politica)-trebuia scapat de cei care mai aveau o sclipire de gindire cumva, nu?. Poezii, literatura, filme, toate indreptate inspre un singur lucru: "cresteti ca sa munciti". primele ore de "practica", in care invatai sa fii util, adica, evident, sa muncesti. Ca necalificat. Furnica.
***
Incepe bataia vintului. Prin buzunare, stomac si chiar prin creier. Apar diversi "regi", cu denumiri ciudate, locale: "sef de restaurant", "vanzator la alimentara", "sef de cantina", "vames", "militian". Si un cantec dragut: "Partidu' mintee! Partidu' minteee! Partidu' minteee luuuminaaaataaaaaa!". Iar generatia de aor incepe sa culeaga "roadele". Adica primii membri incep sa iasa la pensie.
***
Liceu. Blugi. Adidasi Puma. Fete. Praf in ochi la greu. Pentru cei nefericiti, UTC. Adica doua ore in plus, absolut inutile, pe saptamina, la scoala. "Practica" a devenit agricola, pe linga cea pe meserii. Adica, ca in celebrul banc cu Bula care are SIDA, generatia noastra trebuia sa se invete cu pamintul, si sa se obisnuiasca cu conceptul de "sclav pe plantatie" . Pe linie "'telectuala" s-a aplicat un x10 la indoctrinare si propaganda. Doamne, inca 10 ani, si, in stilul ala, cartile de istorie ar fi inceput asa: "Burebista, originile statului Comunist, antiimperialist si neatirnator". Adica dacii nu "atirnau". Furau. Romania libera, noaptea, la radio. Pink Floyd-The Wall. Mocnea... Adica, eram indemnati sa mocneasca. Generatia de aor s-a prins ca exista moduri mai profitabile deci comunismul practicat de Preafericit. Capii caracatitei nu erau din generatia lor. Iar noua ni se introducea tot mai adinc in capatini conceptul apartenentei de Plantatie.
***
S-au suparat pe popa Tokes. Contrar legendei, si conform unor pareri avizate pe plan religios local, nu pentru anticomunism. Ci pentru vina de-a fi cotzait niscai sotii de oameni bine situati politic din parohie. Care au considerat ca pentru el exista si inscenari. Si o Harghita indepartata, in epoca de piatra situata. Asa ca l-au denuntat politic, chiar daca i-ar fi rupt gitul pe marunt, pentru infractiuni de natura sexuala asupra doamnelor. Iar Ilici Bergovici a considerat ca e momentul si orasul oportun pentru a incepe tragerea covorului de sub picioarele Preafericitului. Iar generatia de aor a preluat fraiele. S-au privatizat, sa ajunga la bani. S-au pensionat, ca sa aiba parte de fructele unei vieti petrecute in prabusirea unei tari, betii si lipsa de activitate. Ca sa nu zic furt. Nirvana salamului de Sibiu, cascavalului si cozonacului de la Leonida a fost atinsa.
***
Iar generatia noastra a ajuns in deplinatatea fortei ei de munca. Plantatia era acolo, ne astepta. A inceput ideea ca noi ar trebuii sa tragem pe dreapta prin munca, pentru viitorul capitalist al tarii. Tara, stat, care e insasi generatia de aor.
***
Si uite asa, ne-am ales cu un Ilici. Cu un Vadim. Cu un Tap.
N-ar fi fost nimic. Daca pe linga astia nu ne-am fi ales fiecare cu o tura de cocoase, reprezentata de pensionarii generatiei de aor. Inutil, dar buni consumatori si rapid votatori. Ca intotdeauna. Doar il sustin pe cel ce "le da". Asta au facut o viata. Au stat sa li se "dea". Nu-i mai stringe dumnezeu o data? Caci daca exista o dreptate cereasca, Iadul are deja canalul propriu Dunare-Marea Neagra, pregatit pentru generatia virtuoasa. Cu baraci cu tot. Deoarece "clasa muncitoare merge in rai". Unde vor manca numai salam cu soia. Pe saturate.
***
Insa generatia de aor s-a prins ca Generatia de Sclavi nu va perpetua sistemul. Asa ca a creeat o noua generatie de aor. Cum nu putea sa o denumeasca la fel, si pentru a nu exista confuzii, a denumit-o Generatia PRO. Care, cu indemnul si concursul generatiei de aor, si-a dezvoltat pasiuni marine. Nautice. Deci, a adus un carmaci. Un marinar. Mie Popeye mi-a parut intotdeauna prost. Generatia de aor aduleaza un lucru la el, Generatia PRO ignora un lucru, iar Generatia Vinovata uita un lucru esential la el. Pe acest parsiv l-a bagat Iliescu in politica. Pe baza de origine sanatoasa. Si sociala, si profesionala. Iar contrar prafului in ochi, omul nu face decit sa imbrace niste metode vechi in haine noi. Oamenii nu se schimba. Invata doar cum sa dea o alta fata si aparenta metodelor vechi. Si naravurilor la fel de vechi.
***
In comert, Brandurile de traditie adopta label uri de gen "Since year xxxx...". Romaniei actuale ii poate fi alaturat un singur Label:"Mimam Reforma din 1989". Am putea exporta Mima ca produs national. Si am putea face o scoala de "Mima Politica". Am face bani si traditie. Toata lumea a treia ar face facultatea in Romania. Din nou.
***
Nu pot zice ca m-am saturat sa fac parte din generatia mea. Generatia in sine NU mai vrea sa fie Generatia Vinovata. Si daca poti dori ceva ce sa se apropie de justitie sociala, generatia mea ar dori profunde impachetari cu namol, chiar si la Techirghiol, generatiei de aor, cu tot cu algocalminele ei obtinute pe voturi. Nu de alta, dar ar cam fi cazul ca generatia in cauza sa inceapa sa se obisnuiasca cu pamintul.
Nu de alta, dar generatia mea ar cam vrea sa rastoarne ideea ca "cu tara asta nu mai avem cum proceda"...
***
Ne asteapta niste alegeri. Care vor ruina si ce a mai ramas din tara asta. Considerind asta, inca mergem la vot in ideea ca alegem cel mai mic rau? Chiar nu e capabila tara asta sa produca un candidat care sa sara din categoria relelor?
***
Mentionez ca cele scrise reprezinta un punct de vedere subiectiv. Dar al dracului de real...

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Exista minuni?

Am inceput ziua aceasta multumindu-i cuiva ca exista. Si asta mi-a provocat o imensa stare de bine. In ultimul timp, am gasit din ce in ce mai putine motive, lucruri, oameni, evenimente care sa-mi provoace satisfactie. Au fost din ce in ce mai putine prilejuri de uimire si bucurie adevarata. La un moment dat imi puneam intrebarea daca nu cumva voi ajunge sa uit ce este fascinatia, exaltarea, febra unei idei... De putin timp insa ma aflu in fata unei provocari. Spirituale, emotionale. Sa fie adevarat? Ne este teama sa mai credem in minuni.

Iancu, cel cu c**** ca si tancul...sau cu capul ca si c****?



Tabloid.
Online.
Dis de dimineata.
Incep sa cred ca mi-am facut un obicei in a-mi strica diminetile cu politica locala, mizerii, si Rromania.
Cel putin partea de tara in care am crescut, trait, si fac in continuare umbra pamintului.
***
Deschid calculatorul, ma holbez...
Si ce vad eu?
Iancu, patronul echipei locale, recte Poli Timisoara, a avut nesimtirea sa mai ceara prelungirea contractului de asociere cu primaria.
Ok, tot bun. Pentru el.
Dar pentru noi, not the same.
Pentru orice timisorean, echipa de fotbal locala a fost un prilej de mandrie, de lauda. Distrus cu tot dinadinsul de patronatul sus numitei echipe, si, de-a lungul anilor, de jucatori. Timisoara merita alte prestatii. Insa intotdeauna au gasit scuze. Una din ele e BANUL. Insa vazind in ce ape se scalda si conducerea clubului, si jucatorii, te cam indoiesti. Sigur, e cul sa te vezi un fel de Berbecali local. Si tu sa vinzi seminte. Sigur e neplacut sa te uiti la un Mercedes SLR. Chiar daca o faci dintr-un S-Classe. Chiar daca ai de au SLR l-au luat be bani facuti prin JUCAT, nu prin exercitarea centurii negre la Mimat Fotbal(mistocel sport, si cam rege pe la noi...).
Din punctul meu de vedere, gunoaiele astea au profitat intotdeauna de oras, si mai ales de fidelitatea si dragostea suporterilor.
Primaria a sustinut financiar echipa pe considerente de public. 2,5 milioane de oiro anual. Se pare insa ca asta a fost ignorat total de conducerea clubului. Mai precis de lacomia conducerii clubului.
Normal, si absolut just ca vel-domnul Orza i-a muscat de k**.
„I-am reproşat domnului Iancu faptul că clubul a dus o politică de preţuri eronată, foarte prost gândită. Pe de-o parte clubul a pierdut bani, iar pe de altă parte tribunele au rămas goale. Ne-am exprimat nemulţumirea în legătură cu biletele. Politica de preţuri nu poate fi stipulată în contract, dar am atenţionat clubul să se plieze pe posibilităţile suporterilor. Am fost foarte supărat şi la partida cu Anderlecht, am avut impresia că mă aflam la un meci în care jucau Vulturii Lugoj cu Calorul, cu tribunele goale, nu la un meci de cupele europene.”-sursa: Inform Media
***
Nu sint un fan Ciuhandru si echipa de jegosi. Sa nu uitam Telpark si ...Radoslav, ca sa dau un exemplu mai sofisticat de porcarie. Dar tura asta au dreptate.
-Domnule...
Hmm.
-Doomnnnn...
Hmmmmmm.
Oare de ce imi vine greu sa zic ce am de zis asa? Oare fiind-ca nu imi pare un "domn" baiatul ala?
-Bre Iancule, mai usor cu tupeul si mai mult cu fotbalu', jebem ti dupe!

Scripta volant...

De cand s-a lansat blogul asta ma chinui sa scriu ceva... Orice...
Imi screm mintea, ma sucesc si ma invartesc in jurul unei imaginate cozi, sau, si mai rau, ca unul intr-o caldare...

De unde sa incepi? Cum sa ajungi mai usor la mintea omului ce viseaza numai la caprele vecinilor si nu isi verde barna din propriul ochi de grija aschiei din ochiul celui de langa el...

Ma intrebam daca sunt secat de cuvinte, ori am vocabularul limitat... Sau daca nu cumva sunt intimidat de modul in care scriu ceilalti... Cea din urma (afirmatie) este putin adevarata...

Adevarul este ca nu as vrea sa mai scriu despre curve, nesimtiti, tigani, cocalari sau pupatori si sugatori de diverse parti anatomice, cele mai multe ascunse vederii de obicei... As vrea sa ies si sa particip la o suprema curatenie...

Facuta violent sau pasnic. Nu conteaza.

Prin segregare. Rasiala si intelectuala.

Fara ura. Pragmatic. Sistematizat.

Fara mila. Haiduceste.

Asa cum stiu romanii. Pacat ca doar uneori...

Realizez ca Romania ar deveni un teritoriu cu o densitate a populatiei extrem de redusa... Dar asta e doar un cost de oportunitate...

vineri, 23 octombrie 2009

ANL..Anal-E...



Tabloid online.
Dis de dimineata.
Propietarii de la ANL-uri nu au inca caldura.
Imi pare rau.
Dar imi pare rau pentru cei 2 din 100 din ei care au primit apartament acolo pe bune, care nu au profesia de veri, fini, bagatori de seama la loc potrivit, etc.
Restul...sa ma lase. Sa tac. Si sa inghete.
Exista oameni in tzara asta care locuiesc in chirii pe care dau si ultimul ban, dar pentru ei nu se poate face ceva, ci doar pentru cei ce sint..."defavorizati" prin familia sau relatiile pe care le au.Si pentru care rata simbolica de la ANL se dovedeste distrugatoare. Din aceasta cauza isi mai pot spala Mertzurile doar de 5 ori pe saptamina. Presupunind ca duminica de dimineata dorm...
Stiu un caz de femeie care locuieste cu mama si 3 copii ai ei intr-o garsoniera. Iar statul zice ..."ntz!". Citi ar trebuii sa aibe? 20? Sa o bage si pe ea in seama vre-un cacat de birocrat pe la primarii? (Considerind ca stiu si caz de femeie singura, cu salar bun, fara familie sau copii, care a primit ANL, ca, deh, are un ghiseu unde se fac smenuri in grija...)Cum lucreaza, indirect si ea plateste salariile celor din spatele ghiseelor. Si ce primeste inapoi? Asta in conditiile in care un "minoritar" ciocardel primeste pina si ajutoare pe care nu le cere de la statul asta de tot rahatul....
Asa ca, dinspre mine, sa inghetze puii de beizadea mai departe. Ca si asa e ceva "for free" primit, pe banii nostrii ai tuturor, inca o data.

Experiment


De azi, mi-am propus un experiment. Sa nu ma uit la televizor o saptamana. Am prostul obicei, de ani buni, ca atunci cand intru in casa, primul lucru pe care il fac sa fie apasarea butonului telecomenzii. Nu ca m-ar interesa ceva anume, pur si simplu sa mearga... (Nu degeaba se spune a vorbi ca televizorul: mult, prost si fara rost) Cuvinte amestecate, voci ai caror posesori ii identific fara a-mi arunca privirea asupra ecranului, melodii tampitzele ale unor reclame, zboara prin casa mea, imi invadeaza teritoriul cu acceptul meu. Creierul meu inregistreaza un amalgam de mesaje care il erodeaza putin cate putin.
Poate ca nu am ales bine momentul. Tocmai acum, cand a inceput campania electorala?
Cand incep clabucii la gura, scrasnetele din dinti, improsacarile cu noroi, cand incepe distractia? A inceput sa ma oboseasca distractia asta. Acelasi scenariu, aceeasi personaje, aceleasi teme...
Saptamana aceasta voi citi fabule de Esop si La Fontaine. Macar sunt 100% autentice.

joi, 22 octombrie 2009

roacheri, moravuri, naravuri...si toate cele...



De copil, m-am tot invartit in lumea muzicii rock.
Ma incanta muzica, imi placeau versurile.
Imi placeau baietii aia, cu plete si all the shit.
Am crescut, lucrurile s-au diversificat...
Dar lumea roacherilor a ramas the same.
***
Lumea roacherilor se imparte in doua. Strict.
Cei ce asculta muzica de gen.
Si cei ce castiga de pe urma acestui fapt.
Asa e peste tot.
Numai ca.
La noi a ramas inca gresita impresie, adusa de comunism, ca trebuie sa fim multumiti de cite ori ne arunca cineva si noua un oscior in materie de privit sau ascultat.
Si oamenii pun botul.
E Trv (true).
Cvlt (cult).
Is o gramada de copii care idolatrizeaza chestii de gen.
Baieti care ar munci de le-ar iesi ochii doar pentru un ecuson de libera intrare, din dorinta de-a face parte din "the band staff".
Fete care ar accepta felatii in grup doar pentru acelasi amarit de ecuson.
NU pot considera "vedeta" orice bou care tine o chitara in mina.
Altii insa cred ca e cul.
Imi pare rau de ei.
Caci.
Cei ce fac bani din asta nu dau doi amariti de lei pe ei.
Pe pasiunea lor.
Pe fidelitatea sau disponibilitatea lor.
Ei vor doar banii.
Sigur, incearca sa o ambaleze frumos, ca pe un cadou.
Dar ramine tot un biznis.
Cu reguli murdare.
Se mizeaza aproape exclusiv pe dorinta oamenilor de-a avea idoli.
pe lipsa lor de imaginatie in a-se erija in propii lor idoli.
Sau de lipsa de intelegere a celor care nu stiu sa isi aleaga idolii.
***
Nu imi da pace o chestie de care ma tot lovesc in ultima vreme.
Conceptul de a fi "true" in ceea ce se numeste Black Metal.
Hmmm...
Drept icoane ne sint prezentati niste norvegieni imbracati ca niste Trolli, pictati pe fata, plini de tepi pe ei, si cu securi in maini.
Asta ar trebuii sa insemne sa fii True.
Si, evident, in timp ce te plimbi prin numita padure, sa si grohai versete satanice sau something alike, si sa te strimbi la veveritze.
Ok.
Got it.
Numai ca as vrea sa vad si eu padurea aia.
Sa vad si eu macar un idiot care face asta.
Nu se poate?
Ok.
Atunci cum e?
Aaaaa...
E o chestie de credinta.
De mesaj.
Bun, care mesaj?
Ajungem iar la cretineli gen LaVey sau prostii de gen Satanisti Moderni?
As dori sa vad macar un adept spintecind un porcushor de guineea.
Unul, mic si amarit...
Asa, sa se demonstreze Trv si Cvlt.
***
Fiecare Pechinez, in visele lui erotice de glorie, se viseaza ditai Rottweilerul, plin de singe pe colti si infricoshator...
Si atunci apare the one...
"The Entertainer"!
Taratataaaaaaaaaaaaa!
Ingerii sufla in goarne...
Cerul se deschide...
Iar El Magnifico vorbeste:
"Uite, Pechinezule...
In superba si sublima mea marinimie...
ITI FAC CADOU FELIA DE ILUZIE
...desigur, pentru modestul pret de xxx...
NU esti Trv DECIT daca accepti!
Dar cum sa nu accepti?
Un Trv ca tine...
Da, marete Pechinezweiller, asta e usa....!
Step into Glory!"
***
Urletele au incetat.
Concertul s-a ispravit.
Pechinezu tot pechinez.
Fara un leu.
Si mai trebe sa se si fereasca de ciocardei pe drum spre casa.
***
Si sa nu te superi pe cei ce isi bat joc de copii, atunci...

definitiva si grava importanta a marketurilor, supermarketurilor, supershiturilor...



Dis de dimineata, cu soarele in fata...ma rog, cu becu' in fata, mai precis...
Am trecut pe linga TV.
Unde, cu un glas tragic si ultra-indignat, un "cititor"( nu le pot zice Speakeri, nu vorbesc liber, citesc, deci e cititor)anunta tragicul faliment al unui mini-supermarket dintr-un oras unde fara curve si tzepe, orasul in sine ar falimenta.
Pfoai, mama, se inchideeeeee? Vine sfarsitu' lumiiii!
De unde pina unde atita tragism? E o afacere. Gindita ca un tun pe termen mediu spre lung. Banii investiti sint scosi de mult, afacerea amortizata...Care-i problema?
Toata lumea a vazut afacerea cu supermarketuri ca pe un doamne-doamne. Mare kkt! Un depozit, cu produse scumpe ascunse deseori dupa "sfintul discount".
A fost doar prima incercare de-a lamurii prostul ca asta inseamna economie.
Destul de stingace.
Insa pe gustul prostului.
-1 leu la pret.
Ocazia de-a belii ochii le etichete frumoase intr-un loc populat, unde toate vecinele de pe palier merg.
Ocazie de-a se baga in seama ptr Pitzi.
Ocazie de-a baga in seama diverse Pitzi, de catre domnii Coca.
Ocazia de-a fi fentat cu produse de rahao cu pret indoielnic...
Ce mai, de nerefuzat!
***
Si vine un dobitoc cu o tembeliziune sa imi zica ca e tragica prabusirea "economiei" de doi lei a gunoiului astuia de tzara?
Cum sa nu te enervezi?
Ne dam tari, mari.
Ne comparam cu tzari care au ECONOMIE, nu economie.
Credem inca cu incapatinare ca economia se face pe comert, nu pe productie.
Pe revinzare, nu pe fabricare.
Si vaaaai, ce ne jeluim cind vedem ca d-na Economie nu are variante la pret redus, pentru fraieri, asa, cam ca rromanii...
Si vaaaai, d-na nu se fute pe bonuri de masa?
Tztztztz...asocial de-a dreptul!
***
Eu am facut o facultate complect nerentabila. Umanista.
Deci, habar nu am.
Dar.
Se presupune ca domnii care conduc economia acestei tzari sint calificati.
Absloventi "tagma cum fraudae" de ASE.
Deci baieti scoliti. In mod clar nu sint prosti.
Si totusi carutza nu merge.
Ok.
Mai fack o incercare.
Bun, nu pot afirma ca sint prosti.
Ramine o singura varianta...
Or fi excroci?
Neinteresati?
Hoti?
***
Vaaaai, cum de imi permit eu asemenea pareri despre generatia de aur, darul lui dumnezeu, oamenii mari care ne conduc, deci, implicit, ne fura?

blurry morning...



Am dormit.
Ca un purcel sanatos.
Probabil am si sforait la greu, semn de maaare rasfat.
Si, ma asteptam sa fiu voios si odihnit cind m-am trezit.
Teapa!
M-am trezit cu capul cit problemele tarii asteia.
Cu gindul la probleme.
Cu un pic de noroc, ramine frumos afara.
Si voi suporta mai usor:
Militianul iesit la facut bani.
Hotii de buzunare din piata.
Pensionarii omniprezenti si peste tot in picioarele oamenilor.
Diversi purtatori de putza, in masinile lor kitch.
Pina si eternii scurmatori in gunoaie de linga locul unde parchez.
Btw, oare in cit timp parlamentul se va gindi sa faca si din asta o ocupatie legalizata, impozitabila? Cum vor plati impozitele, in Pet-uri reciclabile? Spaga in haine second-hand? Oare se va creea un minister a scormonitorilor? Ministru scormonitor-de-stat? Posturi de derector la regia scormonelilor de stat? Of, atitia si-ar gasi vocatia cu asta....

Curatenie generala


Cand se incheie o etapa in viata noastra,

Simtim nevoia unei curatenii generale.

Deschidem fereastra,

Tragem aer in piept si incepem:

Scoatem poze din rame

Cotrobaim prin dulapuri

Ravasim sertare

Curios, cosul se umple!

Cautam urmele trecerii

Nu vrem sa lasam nimic la intamplare

Nu vrem ca mai tarziu sa gasim resturi inoportune.

Nu pentru ca ar mai fi dureroase.

Nici macar stanjenitoare.

Dar nu ne place praful,

Facem alergie la el…

Trebuie sa-l lasam sa treaca pragul

Insa

Si pe Mister Muscolo,

Maestrul curateniei,

TIMPUL…

El va definitiva ce noi am inceput.

Va face curatenie

Inclusiv

In noi.

miercuri, 21 octombrie 2009

Printre fantome

Mahmur printre fantome
Sau poate oameni.
Senzatia cand iesi din casa:
Cine sunt?
Ce vor?
Ce cauta?
Iara tu ... singur
Vezi dar nu intelegi,
Incerci totusi ...
Si refuzi!
Recunosc sunt un mahmur.


Petale-n vant…

Astazi a intrat pe usa biroului meu femeia de serviciu. “Buna ziua, doamna. Nu stiu cum sa va spun… Stiti, v-am visat. Dar era de bine…” Si a inceput sa povesteasca usor stingherita. Cand s-a oprit din vorbit, am luat un buchet de flori de pe masa si i l-am dat. “Il pun imediat in vaza!” I-am zambit. ”Nu, draga mea, e pentru tine.” E greu de redat privirea unui om simplu si cu bun-simt. Anul trecut a fost diagnosticata cu cancer la san. Anul acesta a venit, slabita, la munca, pentru a castiga cei cativa lei atat de necesari traiului zilnic. Am simtit nevoia sa-i ofer o floare. Sunt atatia oameni pentru care viata e o lupta zi de zi. Unii nu primesc in schimb nici macar o floare…

un leu. un amarit de leu.



Romanul e un patron meserias.
Inca de timpuriu, la inceputul anilor '90, a invatat ca unul din secretele reusitei unei afaceri sta in a pune pe altii sa lucreze pentru tine. Sistemul e simplu: alegi citiva oameni cheie. Le dai salarii mari. Ei pun botul, si se baga la credite. Tu ii stringi cu usa. Ei string cu usa subalternii. Si de aici minunatul "circle of life" al vietii angajatilor romani. Iar conu' patron se pune pe somn, curve, baut, si distractii, in jeneral. Zicind atit de tipicul "nu ma intereseaza, descurcati-va, de aia va platesc!".
Numa.
Vine o vreme cind niste americani mai prosti ca porumbul si cartofii de-i maninca ei ne-au aruncat intr-o asa-zisa criza.
Iar "fonctia" incepe sa fie tinuta cu orice pret, chiar cu pretul de-a masluii acte, ca pe vremea preafericitului, cind se raportau doar mari victorii.
Clienti ioc.
E criza, domle.
Dar, rentabilizam.
Cum?
Pe salarii.
Porcii de angajati e de vina, ca ei ia banuti munciti de sefi pe nimic.
Niciodata cheltuielile sefilor nu sint prea mari. Sau inutile.
Iar intotdeauna angajatii nu au randament, nu piata nu are bani.
Toti pupincuristii au gasit diverse metonde de-a rentabiliza angajatii.
Unii cer pe fata dublu de munca pentru acelasi salar.Chiar triplu.
Alti fixeaza targete voit asa de sus incit nimeni nu are sanse la castig in afara firmei.
Altii deja se gindesc la a da afara oamenii cu experienta, ca sa coboare pretentiile minime salariale.
Golesc tot.
Iar dupa aceea, mirarea e mare.
"Domnilor, nu merge. Astia e prosti, nu stie sa vinda, sa minta, sa lucre..."
Numa
Ce iti faci cu mina ta...la ei ar trebuii sa se numeasca "auto-felatie".
Dragut e ca patronii pur si simplu nu inteleg ca un bou de gen le pune pe butuci biznisul. Deci, sefuletzii e mai tari ca patronii. Macar, pare-se, mai jmekeri.
***
Eu, daca as fi un biznismen si nu un liber-profesionist-somer-fericit, nu as gindi asa.
La nivel national, ma refer.
NU ai salarii, NU ai cumparatori.
Deci nu ai profituri.
Nu ai profituri, nu ai curve,masini, case, si alte acareturi de gen.
Iar, mai mult de atit, sefuletii nu au bonusuri. Deci in curind nici ei nu o sa mai aibe case, masini, curve, si acareturi.Desigur, vor ramine fara inaintea patronilor. Dar vor ramine.
***
Bun.
Se va intimpla si asta.
Si vom reveni iar la situatia din anii 91'-92', cu marfuri la colt de strada si chestii de gen.
Si?
Credeti ca dupa un dus rece de gen isi vor revenii?
Canci-problema, monser!
O vor lua de la capat.
Iegzact la fel.
Ceea ce dovedeste ca nu trebuie sa fii destept ca sa faci o afacere de succes. Doar sa stii sa alegi oameni destul de lacomi, dar incapabili de altceva decit de mediocritati. Sa ai obrazul gros.
Oricit is de mahmur, tot ma ia cu risete...

Ratacim






Ratacim.
In vis.
In viata.
Cautam neincetat un drum...
Care o fi cel bun?
La dreapta? La stanga? Inainte?
Oricum, niciodata inapoi.
In urma numai praf...

mahmuri.printre ei.

Uneori, mahmuri, ne trezim intr-o realitate deformata.
Vedem prin ceatza.
Iar ceatza ascunde multe.
Deformeaza multe.
Si, mai ales, perverteste multe.
***
Ne-am trezit, 4 oameni, in ceatza.
Incercam sa ne trezim, dar ne provoaca dureri de cap.
Sa vedem ce iese...