De ce se reduce totul la bani, chiar si la "Bobonari"

Banul, acest "dusman al omului", guverneaza lumea. Ne place, nu ne place, avem in fata o relaitate, in acest domeniu. Pentru Romani, banul a devenit un fel de oxigen, un fel de drog. Am fost redusi, prin incapabilitatea unor factori politici, in ultimii 20 de ani, la un nivel in care luptam pentru supravietuire, fiecare in felul si la nivelul sau.
Cum faci, totusi, ca natiune, ca Stat, sa ai bani?
Cel mai usor e sa impui taxe. Si cel mai comod, totodata. Nu trebuie decit sa controlezi, si banii vor fi ai tai. Nu trebuie sa fii destept, nu trebuie sa fii profesionist pentru asta. Trebuie doar sa fii insistent in colectare. Si sa impui penalitati si mai mari, pentru rau platnici.
Dar, sa ne uitam un pic la cum functioneaza un stat de gen. Inchipuiti-va un cerc, format din banii existenti intr-o tara. Care se cheltuie, se platesc taxe, se incaseaza taxe, intr-un cuvint, cercul se roteste. Insa, cei care fac banii sa se invarta, mai si pun deoparte. Ceea ce, in mod firesc, scade numarul banilor din cerc. Deci, cercul se stringe. Panicati, cei care apuca sa pune deoparte, mai si scot bani in afara, deoarece sint constienti ca cercul, in acest fel, se va stringe pina va disparea. Iar banii vor fi tot mai putini, panica tot mai mare.
De ce se intampla asta? Deoarece noi, ca Stat, nu am stiut sa atragem bani noi in acest cerc. Chiar si cind am stiut, am dorit sa atragem banii cu un scop declarat, si cu o destinatie nedeclarata. Ceea ce a inchis, pe rind, toate directiile de unde puteau veni investitii. Lipsesc investitiile externe in sistem? No probs, imprumutam! O data, de doua ori, de trei ori. Si incepem sa atragem atentia cu asta, asupra faptului ca sintem un Stat nesustenabil. Iar creditorii, unul dupa altul, isi string jucariile si pleaca. Cei care nu pleaca, au pretentia sa isi impuna conditiile pentru a acorda inca un imprumut, ceea ce e si firesc: orice bancher isi protejeaza investitia. Situatia merge din ce in ce mai "bine". Iar noi ne miram foarte cum naiba atitea economii nu ne scot la liman. Economiile nu produc. Economiile reduc din cheltuieli, atit. Cheltuiala banilor imprumutati. Iar ca sa functionezi, trebuie sa introduci bani noi in ecuatie. Nu sa plimbi bani vechi. Sau imprumutati. Deoarece un imprumut ramine un imprumut. Existenta unor bani in sistem nu inseamna si posesia lor definitiva. Iar aici gresim din nou: ne comportam cu imprumuturile ca si cum ar fi profit.
Ce ar putea face un Stat destept, in conditiile acestea? Destul de multe. Cu o singura, mica, conditie, insa. Sa excluda politicul din deciziile economice. Cit timp clasa politica va avea o frica absolut ...obscena si gretoasa de producatori adevarati, de oameni a caror avere nu e conditionata si controlata de colaborarea cu politicul, NU avem nici o sansa de reabilitare. Deoarece, nimeni nu are vre-un interes sa cladeasca o afacere puternica controlata, in fapt, de altii. Nimeni nu doreste sa fie "donator de organe" pentru vreun partid de lipitori.
Si, din pacate, singurul mod real de-a introduce bani noi, munciti, si cinstiti, in sistem, e productia. Adevarata dezvoltare. Exportul.
Profit. Asa se numeste. Dar ca orice alt lucru prezent in vietile noastre, poate fi real sau fals. Limitat, sau nu. A profita din servicii inseamna oportunitate, a profita din munca inseamna stabilitate. Serviciile inseamna "bani acum", productia inseamna "bani si maine". Serviciile inseamna "sint prost, dar ma descurc", productia inseamna "sint destept, si ma descurc". Mica diferenta, dar totusi enorma, in fapt.
***
Din pacate, colegul Pappy are dreptate: ne-am autoerijat in "prostii Europei". O sa spuneti ca nu, nu se poate, Romania e plina de oameni destepti si capabili, dar doar prostii sint scosi in fata. Si e perfect adevarat. Insa, din pacate, prostii dau directia. "Mesele", vorba unui 'telectual al anilor '90. A fost foarte comod sa ne dam drept prosti, handicapati, retardati, ca sa obtinem bani pe care sa-i "praduim" cum am vrut. Si, din pacate, ne-am construit civilizatia post-decembrista pe acest fundament. De ce? Pentru ca a fost cel mai comod. Nu exista nimic mai ravnit de roman decit mancarea gasita pe margine de drum. Asta, pentru toate categoriile sociale.
"Noi VREM pamint". Asta spune multe despre noi, ca neam. E foarte adevarat, in decursul istoriei si altii au vrut pamint. Insa ei l-au vrut ca sa il munceasca, noi l-am vrut ca sa il vindem pe doi lei si sa chefuim o seara la birt. Si la asta se cam reduce faptul de-a "fi Roman".
***
De ce ar fi conducatorii Boborului diferiti de turma? Din absolut nici un motiv. Provin din Bobor, au dorintele Boborului si nivelul 'telectual al Boborului. De aceea "iubesc" Boborul.
Oare cum se numesc "iubitorii de Bobor"?
Bobonari?
Traim de 20 de ani, ca tara, o relatie devianta "bobosexuala". Unii pidosnisesc, altii sint pidosnisiti, si noi, ca neam, ne straduim sa adeverim zicala ca, spre deosebire de tot mapamondul, stramosii nostri nu sint Adam si Eva, ci Traian si Decebal. Neaparat in aceasta ordine, la urma-urmei, Traian a fost cel care a pus mitzu' pe Decebal. Si ne miram, in continuare, ca Buha nu naste pui vii... Cu ochi si sprancene, daca se poate.
Face broasca "miau"? Gaina, "muuu"? NU. Dar ne impiedica ceva sa perseveram in a crede asta?
***
Nu am pus o imagine la acest Post, deoarece o avem in fata ochilor, zilnic, toti.